- contributia la sistemul asigurarilor sociale (CAS),

- contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate (CASS),

- impozitul pe venit.

In conformitate cu art. 55 alin. (2) lit.j 2) din Codul fiscal „regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplica si urmatoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:

j2) indemnizatiile lunare platite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de munca.”

Totodata, in conformitate cu art. 23 alin. (1) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor o constituie venitul brut realizat lunar, in situatia asiguratilor prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. I si II (contract individual de munca la alta societate, functionar public, persoana aleasa in functii elective, persoana numita in cadrul activitatii executive, legislative sau judecatoresti ori membru cooperator).

Art. 24 alin.(1) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale stabileste ca baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale datorate de catre angajator o constituie suma veniturilor care constituie baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale conform art. 23 alin. (1).

Norma metodologica de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal statueaza la pct. 68 faptul ca veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din indemnizatiile lunare platite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de munca.

In conformitate cu prevederile pct. 18 de la lit.A din Norma de aplicare a prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale o constituie venitul brut realizat lunar de catre asiguratii care se regasesc in situatiile de la art. 5 alin. (1) pct. I si II din lege (contract individual de munca la alta societate, functionar public, persoana aleasa in functii elective, persoana numita in cadrul activitatii executive, legislative sau judecatoresti ori membru cooperator). Constituie baza lunara de calcul al contributiei individuale de asigurari sociale si veniturile brute realizate de persoanele care nu se mai regasesc in aceste situatii, dar incaseaza venituri ca urmare a faptului ca au detinut una din aceste calitati.

La pct.2 lit.A din Norma de aplicare a prevederilor Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare se stabileste faptul ca angajatorii, persoane fizice sau juridice, au obligatia de a inscrie in declaratia nominala inclusiv persoanele cu care nu au raport de munca sau de serviciu, dar carora le achita drepturi banesti asupra carora se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale stabilita de lege.

Contributia individuala la asigurarile sociale de sanatate se datoreaza in baza prevederilor art. 257 alin. (2) lit. a) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, potrivit carora, contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 5,5%, care se aplica asupra  veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit.

Fostul angajator, care plateste indemnizatia de neconcurenta, datoreaza de asemenea si contributia la asigurarile sociale de sanatate (5,2%) deoarece veniturile respective sunt asimilate salariului din punctul de vedere al legislatiei fiscale si intra in fondul de salarii realizat, conform art. 258 alin. (2) din Legea 95/2006 si art. 3 din Normele metodologice aprobate prin Ordinul 617/2007.

“Art. 164. – (1) Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege.

(2) Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

(3) In cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoarea ordine:

a) obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;

b) contributiile si impozitele datorate catre stat;

c) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;

d) acoperirea altor datorii.

(4) Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net”.

In conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) din Codul de procedura civila, poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.

In art. 453 alin. (2) din Codul de procedura civila se statueaza faptul ca, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, când executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice cunoscute realizate de debitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce hotarârea este executorie potrivit legii.

In concluzie, retinerea sumelor datorate de catre angajat cu titlu de pensie de intretinere poate fi facuta in baza hotararii judecatoresti prin care s-a dispus plata acestor sume si a ordonantei de poprire prin care instanta de judecata infiinteaza poprirea asupra veniturilor salariatului!

Art. 59 alin. (4) din Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca stabileste ca, prin parinte unic sustinator al familiei monoparentale se intelege persoana singura, definita in sensul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 41/2004.

În sensul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003, prin persoana singura se intelege persoana care se afla in una dintre urmatoarele situatii:

a) este necasatorita;

b) este vaduva;

c) este divortata;

d) al carei sot/sotie este declarat/declarata disparut/disparuta prin hotarare judecatoreasca;

e) al carei sot/sotie este arestat/arestata preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile sau executa o pedeapsa privativa de libertate si nu participa la intretinerea copiilor;

f) nu a implinit varsta de 18 ani si se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-e);

g) a fost numita tutore sau i s-au incredintat ori dat in plasament unul sau mai multi copii si se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. a)-c), cu exceptia asistentului maternal profesionist.

Pentru a li se acorda drepturile prevazute la art. 85 din lege, angajatorii trebuie sa  incheie cu agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana sau a municipiului Bucuresti, in termen de 12 luni de la data angajarii persoanelor, o conventie potrivit modelului prevazut in anexa nr. 19 la Norma metodologica de aplicare a Legii nr. 76/2002.

Pentru a incheia conventia, angajatorii vor depune o declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte ca in ultimii 2 ani nu au mai fost in raporturi de munca sau de serviciu cu persoanele angajate, precum si urmatoarele documente:

a) actul de identitate (copie);

b) actul in baza caruia au fost incadrati in munca (copie);

c) actele prevazute de lege in cazul familiilor monoparentale, prin care se face dovada privind componenta familiei, filiatia copiilor si situatia lor juridica fata de reprezentantul legal (copie);

d) declaratia pe propria raspundere a parintelui ca membrii familiei monoparentale locuiesc impreuna.

Celelalte contributii la bugetele speciale  se datoreaza atat de salariat cat si de angajator, inclusiv impozitul pe venit!

]]> http://www.itmconsulting.ro/articole/2010/09/06/facilitatile-unui-angajat-cu-contract-individual-de-munca-daca-este-unicul-parinte-familie-monoparentala/feed/ 0 http://www.itmconsulting.ro/articole/2010/09/06/concediul-fara-plata-vs-invoirea/ http://www.itmconsulting.ro/articole/2010/09/06/concediul-fara-plata-vs-invoirea/#comments Mon, 06 Sep 2010 11:54:52 +0000 admin http://www.itmconsulting.ro/articole/?p=442 Concediul fara plata NU este echivalent cu invoirea!

Concediul fara plata este reglementat de  Codul Muncii astfel:

“Art. 148. – (1) Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata.

(2) Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern”.

Pentru a beneficia de concediu fara plata, salariatul trebuie sa depuna o cerere de acordare a concediului fara plata pentru zilele absentate de la locul de munca.

Concediul fara plata NU constituie vechime in munca!

Exista o singura exceptie stipulata in art. 153 din Codul Muncii potrivit caruia durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul. In concluzie, daca salariatul solicita si i se acorda concediu fara plata pentru formare profesionala, aceasta perioada constituie vechime in munca si nu ii diminueaza perioada concediului de odihna.

Invoirea NU afecteaza vechimea in munca!

In baza principiului libertatii de vointa a partilor contractante, fara a exista insa o prevedere legala, in practica se utilizeaza deseori invoirea salariatului de la serviciu, cu plata salariului.

Ca regula, invoirea se acorda de catre angajator, daca acesta este de acord cu solicitarea angajatului, atunci cand angajatul doreste sa fie invoit pentru a putea astfel sa isi realizeze anumite interese personale deosebite.

Sunt insa anumite cazuri cand angajatorul are chiar obligatia sa invoiasca salariatul (spre exemplu, in cazul salariatilor chemati ca martori in procesele penale, in procesele civile, in cazul salariatelor gravide care trebuie sa mearga la control si li se acorda dispensa etc.).

b) nu au putut ocupa loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant sau dupa satisfacerea stagiului militar;

c) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;

d) au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii;

e) cetateni straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri in Romania, conform legii;

f) nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie.
Potrivit art. 17 alin. (1) din aceeasi lege, in vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii prevazuti la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot gasi in una dintre urmatoarele situatii:

a) le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor;

b) le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

c) le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului;

d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau li s-a desfacut contractul din motive neimputabile lor;

e) le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;

f) au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;

g) au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;

h) le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;

i) Abrogat;

j) reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;

k) le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile.

(2) Sunt asimilate somerilor persoanele aflate in situatiile prevazute la art. 16 lit. b), daca indeplinesc urmatoarele conditii:

a) sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;

b) sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;

c) sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.
La art. 34 alin. (1) se prevede ca somerii prevazuti la art. 17 alin. (1) beneficiaza de indemnizatie de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a)      au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii;

b)      nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;

c)      nu indeplinesc conditiile de pensionare, conform legii;

d)     sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate.

Indemnizatia de somaj reprezinta 75% din salariul de baza minim brut pe tara in vigoare la data stabilirii acesteia, la care se adauga, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 3 ani, o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului brut de baza lunar pe ultimele 12 luni a unei cote procentuale diferentiate, astfel:

- 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani;

- 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;

- 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani;

- 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.

Indemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat, in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:

- 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;

- 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;

- 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

In cazul persoanelor provenite din munca indemnizatia de somaj se acorda de la data incetarii contractului de munca daca cererea este inregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca, in termen de 30 de zile de la aceasta data.
Daca cererea este inregistrata dupa expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 12 luni de la data prevazuta anterior, indemnizatia de somaj se acorda incepand cu data inregistrarii cererii. In situatia in care persoana nu solicita dreptul in termen de 12 luni de la data incetarii contractului de munca nu mai poate beneficia de indemnizatie de somaj.

In cazul absolventilor institutiilor de invatamant si militarilor care au efectuat stagiul militar, indemnizatia de somaj se acorda pe o perioada de 6 luni si este o suma fixa, lunara, ce reprezinta 50% din salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la data stabilirii acesteia.

Indemnizatia de somaj pentru absolventi se acorda o singura data, pentru fiecare forma de invatamant absolvita.

Conf. art. 40 alin. 1 din O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, modificat prin O.U.G. nr. 36/2010:

- declaraţiile angajatorilor privind evidenţa obligaţiilor de plată la FNUASS pentru concedii şi indemnizaţii pot fi depuse la Casa de Asigurari de Sanatate în termen de 90 zile de la data la care erau în drept a fi depuse (termenul de depunere: până la data de 25 ale lunii următoare pentru luna în curs); (

- sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din contribuţiile datorate pentru lunile următoare sau se solicită de la CAS în termen de 90 de zile de la data la care erau în drept să le solicite.

În conformitate cu Ordinul comun al Ministrului Sănătăţii nr. 526/16.05.2006 şi al Preşedintelui CNAS nr. 213/09.05.2006, pentru recuperarea sumelor reprezentând indemnizaţii achitate care depăşesc obligaţia lunară de plată a contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii, angajatorul va depune la compartimentul de specialitate al Casei de Asigurari de Sanatate, cererea de recuperare a sumelor pentru concedii medicale (model).

Documente necesare la depunerea cererilor de recuperare pentru concedii medicale:

-  cererea de recuperare a sumelor pentru concedii medicale completată în două exemplare; se vor completa separat cereri de recuperare pentru fiecare lună în parte;

- dovada plaţii contribuţiei pentru concedii care se va face prin copii ale ordinelor de plată aferente contribuţiei pentru concedii începând cu 1 ian.2006 sau certificat de atestare fiscală emis de ANAF-DGFP; pentru plăţile în contul unic se va face defalcarea sumelor şi se va aplica ştampila societăţii pentru conformitate cu originalul sau se ataşează copie după Declaraţia 102; în cazul achitării cu întârziere a contribuţiei, angajatorul va depune obligatoriu certificatul de atestare fiscală emis de ANAF-DGFP;

- copii ale certificatelor medicale din lunile fără cerere de recuperare, anterioare lunii pentru care este cererea şi prin care unitatea şi-a compensat o parte din contribuţia pentru concedii, pe care se va aplica ştampila societăţii pentru conformitate cu originalul;

- la certificatele medicale “în continuare” se va ataşa copia certificatului medical “iniţial”.

Dosar recuperare sume de la FNUASS:

1. cerere “tip” (2 ex.) depusa la registratura
2. copie xerox după Declaratie (anexele A1, A2), pentru luna/perioada pentru care se solicita restituirea;
3. copii xerox după concediile medicale  aferente pt luna/perioada  pentru care se solicita restituirea;
4. fişa sintetică pentru concedii şi indemnizaţii din ianuarie 2006 până în prezent de la Administraţia Financiară (Cont 439).

Temei legal:

- Ordonanta de Urgenta nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate;

- Ordonanta de Urgenta nr. 36/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 268, din 26 aprilie 2010.

In cazul in care detasarea depaseste 30 de zile consecutive, in locul diurnei zilnice se plateste o indemnizatie egala cu 50% din salariul de baza zilnic. Aceasta indemnizatie se acorda proportional cu numarul de zile ce depaseste durata neintrerupta de 30 de zile.

Astfel, pentru perioada ce depaseste 30 de zile de detasare, salariatului i se va acorda o indemnizatie de 50% din salariul de baza zilnic proportional cu numarul de zile ce depaseste durata neintrerupta de 30 de zile. Indemnizatia de detasare se calculeaza prin raportarea salariului de baza la numarul de zile de detasare din fiecare luna.

Art. 47 alin. (1) din Codul Muncii prevede ca drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea.

Insa, conform alin. (2) al aceluiasi articol 47 din Codul Muncii, pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat.

In concluzie,  salariatul va beneficia de drepturile prevazute in contractul colectiv de munca al angajatorului la care s-a dispus detasarea, inclusiv de prima de vacanta, tichete de masa, etc, daca acestea sunt mai favorabile decat cele cuvenite salariatului la angajatorul care la detasat.

Temei legal:

- Codul Muncii:

“Art. 45. – Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. In mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului.

Art. 46. – (1) Detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an.

(2) In mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni.

(3) Salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod exceptional si pentru motive personale temeinice.

(4) Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

Art. 47. – (1) Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea.

(2) Pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat.

(3) Angajatorul care detaseaza are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa isi indeplineasca integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat.

(4) Daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea.

(5) In cazul in care exista divergenta intre cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu isi indeplineste obligatiile potrivit prevederilor alin. (1) si (2), salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul sau de munca de la angajatorul care l-a detasat, de a se indrepta impotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea silita a obligatiilor neindeplinite”.

- Art. 46 si 47 din Contractul colectiv de munca unic la nivel national 2007-2010:

“Art. 46. – Salariatii unitatilor trimisi in detasare beneficiaza de drepturile de delegare prevazute la Art. 45. In cazul in care detasarea depaseste 30 de zile consecutive, in locul diurnei zilnice se plateste o indemnizatie egala cu 50% din salariul de baza zilnic. Aceasta indemnizatie se acorda proportional cu numarul de zile ce depaseste durata neintrerupta de 30 de zile.

Art. 47. – Persoanele detasate isi mentin toate drepturile pe care le-au avut la data detasarii, cu exceptia celor privind igiena si protectia muncii, chiar daca la locul de munca unde sunt detasate acestea nu se mai regasesc. Daca la locurile de detasare, drepturile echivalente au niveluri mai mari sau se acorda si alte drepturi, persoanele detasate beneficiaza de acestea, inclusiv de toate drepturile privind protectia si igiena muncii, corespunzatoare noului loc de munca”.

• pentru societatea care le acordă, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în limitele prevazute de lege şi sunt scutite de la plata taxelor şi contribuţiilor salariale si patronale – Art. IV, litera b), din OUG nr. 58/26.06.2010.
• sunt incluse în categoria veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a) din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal “Impozitul pe Venit”.
• sunt eliminate din categoria veniturilor neimpozabile, în sensul impozitului pe venituri salariale, prin abrogarea primei liniuţe, Art. 82, din normele de aplicare a Codului Fiscal.
• se impozitează la nivelul salariatului cu 16%, impozit calculat şi reţinut la sursă, în momentul determinării drepturilor salariale lunare pentru luna în care se acordă.

Tichetele de vacanţă:

• pentru societatea care le acordă, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în limitele prevăzute de lege şi sunt scutite de la plata taxelor şi contribuţiilor salariale şi patronale – Art. IV, litera a), din OUG nr. 58/26.06.2010.
• sunt incluse în categoria veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a), din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal “Impozitul pe Venit”.
• se impozitează la nivelul salariatului cu 16%, impozit calculat şi reţinut la sursă, în momentul determinării drepturilor salariale pentru luna în care se acordă.

Tichetele de cadouri:

• sunt asimilate veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a), din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal “Venituri din Salarii”.
• sunt încadrate în categoria avantajelor salariale, indiferent de evenimentul cu ocazia căruia se acordă şi indiferent de sumă, prin completarea punctului 70 din normele de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul Fiscal .
• OUG nr.58/2010 şi normele de aplicare a acesteia nu prevăd menţinerea altor facilităţi fiscale pentru tichetele cadou acordate în baza fondului de cheltuieli sociale (pentru salariaţi).
• tichetele cadou folosite pentru promovarea vanzarilor pe piete existente sau noi, in cercetari de piata, pentru reclama si publicitate sau pentru protocol, se bucura in continuare de facilitati fiscale, in conditiile Legii 193/2006 (Art. 2, punctul (1)) si Legii 571/2003 (Art. 21, punctele 1) si 2), literele d) si i), precum si prin Art. 77) privind Codul Fiscal.

Temei legal:

- Ordonanţa de Urgenţă nr.58/26.06.2010 pentru modificarea şi completarea Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 431 din data de 28 iunie, începând cu 1 Iulie

- Normele de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă nr.58/26.06.2010 privind modificarea şi completarea Legii 571/2003, publicate în Monitorul Oficial nr.542 din 03 august 2010.

Atat tichetele de masă cat şi tichetele de vacanţă sunt în continuare deductibile la calculul impozitului pe profit (16%) şi sunt scutite de la plata taxelor şi contribuţiilor sociale atât pentru angajat, cât şi pentru angajator.

Singura modificare adusă regimului celor doua tipuri de tichete este impozitarea la nivelul salariatului a sumei aferente valorii nominale cu cota de 16% aferentă impozitului pe venit.

Modalitatea de calcul a impozitului:

Venitul brut al salariatului – Contribuţii sociale datorate de angajat = Venit impozabil din salarii

Venit impozabil din salarii + Venit impozabil aferent tichetelor de masă = Venit total, impozabil

Impozit pe venit = 16% * Venit total, impozabil

! Impozitul care trebuie plătit de catre salariat este de 16% din suma totală primită în tichete, aceasta fiind singura sarcină fiscală pentru acesta.

Sumele primite in tichete de masă pot ajunge pana la 200 lei/luna (pentru 23 de zile lucrate şi o valoare nominală per tichet de 8.72 lei). Dupa aplicarea procentului de impozit, angajatul rămâne cu un venit net aferent tichetelor de masă de 168 lei.

Modalitatea de calcul a impozitului aferent tichetelor de vacanţă urmează aceeaşi schemă ca si tichetele de masă.

Reţinerea şi plata impozitului:

Impozitul aferent tichetelor de masă şi tichetelor de vacanţă se reţine la sursa de angajator, în acelaşi timp cu impozitul din veniturile salariale, în luna în care tichetele au fost acordate.

Contabilitatea salarizării nu va suferi modificări, astfel încât impozitul aferent tichetelor se va contabiliza, declara şi plăti cumulat cu cel aferent salariului şi anume:

-          înregistrarea contabilă -  în contul 444 – Impozit pe venituri din salarii (obţinut prin impozitarea cumulată a veniturilor din salarii şi a veniturilor din tichetele de masă).

-          declaraţia în aceeaşi poziţie 7 (impozit pe veniturile din salarii) din declaraţia 100 privind obligaţiile de plată la bugetul de stat.

-          plata impozitului se va efectua până pe data de 25 a lunii următoare, în contul unic al Bugetului de Stat.

Tichetele de masă:

• pentru societatea care le acordă, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în limitele prevazute de lege şi sunt scutite de la plata taxelor şi contribuţiilor salariale si patronale – Art. IV, litera b), din OUG nr. 58/26.06.2010.
• sunt incluse în categoria veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a) din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal “Impozitul pe Venit”.
• sunt eliminate din categoria veniturilor neimpozabile, în sensul impozitului pe venituri salariale, prin abrogarea primei liniuţe, Art. 82, din normele de aplicare a Codului Fiscal.
• se impozitează la nivelul salariatului cu 16%, impozit calculat şi reţinut la sursă, în momentul determinării drepturilor salariale lunare pentru luna în care se acordă.

Tichetele de vacanţă:

• pentru societatea care le acordă, sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în limitele prevăzute de lege şi sunt scutite de la plata taxelor şi contribuţiilor salariale şi patronale – Art. IV, litera a), din OUG nr. 58/26.06.2010.
• sunt incluse în categoria veniturilor obţinute de o persoană ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, prin completarea punctului 68, litera a), din normele de aplicare a Titlului III din Codul Fiscal “Impozitul pe Venit”.
• se impozitează la nivelul salariatului cu 16%, impozit calculat şi reţinut la sursă, în momentul determinării drepturilor salariale pentru luna în care se acordă.

Temei legal:

Normele de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă nr.58/26.06.2010 privind modificarea şi completarea Legii 571/2003, publicate în Monitorul Oficial nr.542 din 03 august 2010.

a) la data decesului salariatului;

b) la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului;

d) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta, pensionare anticipata, pensionare anticipata partiala sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii;

e) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca definitiva;

f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;

g) ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

h) de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei;

i) ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;

j) la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata;

k) retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 16 ani.

La articolul 56 se introduce un nou alineat, alin. 2, avand urmatorul cuprins:

Pentru situatiile prevazute la lit. d) – k), constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de 5 zile lucratoare.

Totodata, se abroga art. 61 lit. e din Codul Muncii potrivit caruia:  “Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii:  e) în cazul în care salariatul îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiu de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii”.

Temei legal: Legea nr. 49 din 19 martie 2010 privind unele masuri in domeniul muncii si asigurarilor sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 195 din 29 martie 2010

Art. IV. – Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 56, partea introductiva si litera d) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

“Art. 56. – Contractul individual de munca existent inceteaza de drept:
……………
d) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;”

2. La articolul 56 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:

“(2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. d)- k), constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de 5 zile lucratoare.”

3. La articolul 61, litera e) se abroga.